De ce vase yena?

set vase yenaDe unde o fi apărut în limba română acest cuvânt? Puţini dintre noi ne punem această întrebare, deşi auzim de multe ori cuvinte care ni se par cunoscute de când lumea, dar nu ştim de ce se folosesc, cum se folosesc corect sau cum de au ajuns în limba română. O cautare pe internet după cuvintele cheie set de vase yena pentru cuptor mi-a sugerat tema acestui articol. Am decis să aduc câteva lămuriri asupra subiectului, am făcut cercetări ca să completez ceea ce ştiam deja şi am decis să le împărtăşesc cu voi. Ce spuneţi, deschidem o discuţie?

În dicţionarele limbii române cuvântul yena nu există. Există însă în toate enciclopediile lumii Jena (se citeşte Iena), numele unui oraş din Germania. Situat în statul federal Turingia (cu capitala la Erfurt), Jena deşi are puţin peste o sută de mii de locuitori, este cunoscut în lumea întreagă pentru produsele optice Carl Zeiss. Această companie înfiinţată în Jena produce unele dintre cele mai bune lentile din lume, lentile care echipează instrumente optice de cea mai bună calitate. De la „banale” aparate de fotografiat, lentilele Carl Zeiss se găsesc acum şi în instrumentele folosite de NASA pentru explorarea spaţiului cosmic, dar şi în cele mai avansate aparate pentru cercetarea din fizică, chimie sau biologie (microscoape sau spectrofotometre). Ernst Abbe (fizician), Carl Zeiss (optician) şi Otto Schott (chimist) au pus bazele mai multor companii care au ajuns de mare renume mondial.

Schott AG, cu sediul tot în Jena, produce şi sticlă termorezistentă, cunoscută şi sub denumirea de sticlă borosilicat (pentru că are în componenţă dioxid de siliciu şi trioxid de bor). Acest tip de sticlă a fost inventată de Otto Schott, apoi dezvoltată şi de alţii, astfel că acum există pe lângă Schott AG din Germania şi multe alte firme care o produc: Simax (Cehia), Borcam (Turcia), Borosil (India), Suprax, Kimax (SUA), Heatex, Pyrex (SUA), Endural, Refmex (Mexic). Am scris în paranteze ţările în care se află sediile acestor firme, pentru că ele sunt acum multinaţionale cu fabrici în lumea întreagă, multe dintre ele producând şi aparatură de laborator, nu numai vase de bucătărie.

La noi în ţară, primele produse din sticlă termorezistentă au apărut pe vremea regimului comunist, când relaţiile cu ţările socialiste erau foarte strânse. Cum Jena se afla în fosta RDG (Republica Democrată Germană) şi cum vasele pentru cuptor erau importate de acolo, au fost cunoscute în popor ca sticlă de Jena. Mai târziu s-a pierdut semnificaţia termenului şi a apărut şi cuvântul yena, ba am întâlnit la comercianţi şi termenul ena, cuvinte inexistente. Oricum, cea mai are parte a vaselor care se găsesc pe piaţă nu provin nicidecum din Jena.

Dar indiferent de ţara de origine a produselor, vasele din sticlă termorezistentă sunt foarte utile în bucătărie. Dacă le cumpăraţi de pe internet puteţi găsi de multe ori oferte convenabile, puteţi acumula puncte de fidelitate, puteţi returna într-un anumit termen produsele de care nu sunteţi mulţumit(ă) sau le puteţi înlocui cu altele, fără costuri suplimentare.

Şi ca să încheiem într-o notă practică, la final vă propun să folosiţi vasul din sticlă termorezistentă (yena???) pe care cu siguranţă îl veţi cumpăra, pregătind o reţetă delicioasă de cartofi la cuptor cu branza Cammembert. Iar după aceea, relaxaţi şi cu burta plină, ne putem gândi să-i iertăm pe cei care folosesc incorect cuvântul yena, ce ziceţi?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s