Fragilitatea masculina si disfunctiile erectile

disfunctie_erectilaFragilitatea masculină nu este un mit ci o realitate. Este însă un subiect tabu, un subiect despre care nu prea se discută, ci se preferă tăcerea. Aparent, bărbaţii sunt puternici, sunt “de oţel”, nu au probleme emoţionale şi nu plâng niciodată. Dincolo de această descriere a bărbatului, care ne vine din vremurile în care acesta mergea la vânătoare şi asigura nevoile de bază ale familiei, descoperim bărbatul cu sensibilităţile şi problemele lui existentiale.

Această fragilitate a bărbatului a fost scoasă  la iveală de ceea ce psihologii numesc “rolul pierdut”. Termenul se referă la faptul că, o dată cu emanciparea femeii de prin anii ’70 a ieşit la iveală, mai ales in ceea ce priveşte relaţiile de cuplu, o anumită dependenţă şi slăbiciune a bărbatului, care până atunci a fost ascunsă. În plus, această pierdere a rolului social a generat la bărbaţi sentimente de confuzie şi stres, pe care au trebuit să le ascundă pentru a nu le fi afectat rolul social. Acest lucru a avut ca rezultat o întreagă serie de tulburări fizice, psihologice şi psihosomatice, care s-au manifestat mai ales în sfera sexuală.

Păstrarea tăcerii asupra acestui subiect sau ascunderea fragilităţii lor nu este o soluţie, mai ales atunci când discutăm despre latura sexuală. Mai degrabă discutând despre aceste subiecte, se demonstrează puterea şi nu slăbiciunea bărbatului şi în plus, problemele apărute pot fi identificate şi rezolvate de multe ori chiar prin metode foarte simple şi la îndemână. Lista disfuncţiilor sexuale care pot afecta bărbatul este lungă: ejaculare prematura, întârzierea ejaculării, disfuncţii erectile, pierderea libidoului sau excesul acestuia sunt doar câteva dintre ele.

Sexualitatea masculină este influenţată de un hormon masculin numit testosteron, hormon care este prezent însa la ambele sexe încă de la naştere. Nivelul acestuia la bărbatul adult creşte însă de 20 de ori faţă de cel de la naştere şi are rolul de a sincroniza dorinţa sexuală cu actul sexual în sine, reglând începutul şi sfârşitul unei erecţii. Nivelul testosteronului nu este constant, ci fluctuează în timp.

De exemplu, scăderea sau absenţa activităţii sexuale, reduce cantitatea de testosteron produsă de testicule în timp ce reluarea activităţii sexuale poate să îl aducă la niveluri normale. Aşa că în multe cazuri cel mai bun tratament pentru recăpătarea libidoului pierdut este chiar a avea o viaţă sexuală regulată.

Potrivit unui studiu intitulat Massachusetts Male Aging Study (1), puţin peste 50% din bărbaţi au disfuncţii erectile. La vârsta de 40 de ani, aproximativ 40% dintre ei se luptă cu aceste probleme, iar la vârsta de 70 de ani procentul acestora este de 70%. Aceste probleme însă pot să apară destul de des având ca şi cauze oboseala, stresul, problemele de cuplu, consumul de alcool etc., însă doar dacă durează mai mult de o lună se poate vorbi de o problemă de disfuncţie erectilă care ar trebui tratată medicamentos.

Există însă şi alte soluţii aflate la îndemâna celor ce suferă de disfuncţii erectile. Tratamente naturiste cu Panax Ginseng (2) cunoscut sub numele de Ginseng Rosu sau Rhodiola Rosea, suplimentarea cu DHEA (3), cu L-Arginină (4) sau cu zinc numărându-se printre metodele naturiste de tratare a disfuncţiilor erectile.

În afară de aceste tratamente naturiste, alte soluţii ar mai putea fi date şi de către acupunctură, practicarea exerciţiilor Kegel pentru bărbaţi, masajul erotic (tantric massage), care se spune că eliberează de stresul cotidian şi ajută la tratarea ejaculării premature etc.

Totuşi, oricare ar fi soluţiile medicamentoase sau alternative pentru rezolvarea acestei probleme de sănătate, important este a avea un stil de viaţă sănătos. Renunţarea la fumat şi reducerea cantităţii de alcool consumate, prcticarea de exerciţii fizice regulate, somnul odihnitor, reducerea stresului şi a anxietăţii şi nu în ultimul rând dragostea şi înţelegerea partenerei de cuplu, reduc mult şansele apariţiei disfuncţiilor erectile.

surse:

  • (1) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8254833
  • (2) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2561113/
  • (3) http://www.goldjournal.net/article/S0090-4295(98)00571-8/abstract?cc=y=?cc=y=
  • (4) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12851125

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s