Itinerarii de vacanţă – Mănăstirea Sihla

sihla1
intrarea in curtea Manastirii Sihla

A venit vara şi o data cu ea a apărut şi dorul nostru de a călători, de a pleca în concediul. Moment potrivit pentru a vă povesti, într-o serie de articole, despre locurile frumoase din zona mea, locuri pe care în decursul anilor le-am vizitat.

O să încep astăzi prin a vă scrie despre una dintre mănăstirile aflate pe teritoriul judeţului Neamţ, Mănăstirea Sihla, mănăstire cu o istorie aparte.

Aflată la o altitudine de 1000 de metri într-o zona stâncoasă, Mănăstirea Sihla este construită lângă peştera în care, timp de 40 de ani, a trăit Cuvioasa Teodora, cunoscută mai târziu în lumea ortodoxa drept Sfânta Teodora de la Sihla.

La mănăstire puteţi ajunge uşor pornind de la Mănăstirea Sihăstria şi urcând pe un drum de munte până sus în varf. Urcuşul poate să vă ia în jur de 2-3 ore iar la coborare puteţi face maxim o oră. Drumul, deşi forestier, este însă destul de usor de urcat şi cu maşina dacă aveţi această posibilitate. La întoarcere puteţi coborâ pe partea cealaltă a muntelui, pe drumul forestier care duce la o altă mănăstire cunoscută din zonă, Mănăstirea Agapia.sihla_2

Aşezată într-o zonă căutată de sihastri pentru liniştea locului, Mănăstirea Sihla are ca dată de naştere anul 1741, când familia Cantacuzino construieşte acolo prima biserică din lemn care a avut hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.  Restaurată între anii 1973 şi 1974 biserica are o singură turlă în formă de cruce aşezată deasupra naosului, interiorul este împărţit în trei părţi: altarul, naosul şi pridvorul, catapeteasma este sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur iar fresca bisericii este realizată în stil bizantin.sihla_4

Foarte aproape de locul unde se afla aşezământul mănăstiresc, aşezată pe o stâncă, se afla o altă bisericută construită dintr-un singur lemn de către Ioniţă Aga Cantacuzino-Paşcanu. Supranumită şi “bisericuţa dintr-un brad” aceasta are o formă de corabie, este din bârne de lemn căptuşită în interior cu scândură şi acoperită cu sită. Biserica, cu hramul “Schimbarea la faţă” datează din secolul al XVIII-lea şi are o catapeteasma pictată în ulei. Prin secolul al IX-lea, lângă bisericuţă a fost construită şi o mică clădire pentru chilii.sihla_3

Daca vă continuaţi drumul pe poteca aflată la baza stâncilor de pe versantul nordic al Muntelui Sihla, printre bolovani imenşi ce ascund poate peşteri care au adăpostit, poate, alţi sihastri, urcaţi către Peştera Sfintei Cuvioase Teodora, locul unde aceasta a trăit, în post şi rugăciune aproape 40 de ani. Se spune ca schitul Sihla (în 1795) şi schitul Codrii Paşcanilor (în 1991) care are hramul Sfânta Teodora au fost construite pentru omagierea vietii acestei sfinte despre care se ştie că că s-a născut la Vânători Neamţ, pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Sfânta Teodora a fost canonizată pe 7 august 1992.

This slideshow requires JavaScript.

Tatăl Teodorei, pe numele lui Ştefan Joldea Armaşul, era paznic al Cetaţii Neamţului şi “armaş”, adică fabrica arme pentru cei ce apărau faimoasa Cetate a Moldovei. Numele mamei sale nu se ştie. Singurele informaţii despre aceasta sunt acelea ca era o femeie blajină, cu frică de Dumnezeu şi care îngrijea cu dragoste de casă şi de cele două fiice ale sale, Teodora şi Maghita.

Se mai ştie despre Teodora că a avut parte de o căsătorie aranjată de către părinţii ei, cu un tânăr din Ismail dar neavând copii şi fiind şi o fire singuratică, Teodora râvnea la a-şi dedica viaţa Domnului astfel că a îmbrăţişat cinul monahal la Shitul Vărzăreşti-Vrancea. După doi ani şi sotul ei s-a călugărit la Schitul Poiana Mărului sub numele de Eleodor.

Cand turcii au năvălit în zona Buzăului schitul la care era măicuţa Teodora a fost ars din temelii şi măicuţele au fost nevoite să se ascundă şi să traiască în pădurile învecinate iar câţiva ani mai târziu Cuvioasa Teodora s-a retras pe plaiurile natale şi asa a ajuns în apropierea schitului Sihla unde un sihastru milostiv i-a oferit chilia sa nu departe de peştera care astăzi îi poartă numele. În acea pustietate s-a nevoit Cuvioasa Teodora mulţi ani, îndurând de foame, frig, şi ispite iar când sihastrul care i-a dat găzduire a murit, a rămas singura şi s-a retras în peştera care astăzi îi poartă numele şi unde a trăit până la moartea ei.

Se spune că la un moment dat au năvălit turcii iar Cuvioasa temându-se pentru viaţa ei s-a rugat să fie salvată şi să scape din mâinile păgânilor lucru care s-a şi întâmplat, piatra stâncii din fundul peşterii crăpându-se şi protejand-o de aceştia. Urmele acestei minuni se pot vedea şi astăzi daca ajungeţi în acele locuri care te impresionează dacă te gandeşti la faptul ca nu e uşor deloc să trăiesti atâta amar de vreme într-un loc umed şi rece de la baza unor stânci.

Cuvioasa Teodora trăia rugându-se neîncetat, mânca doar firmiturile ce erau aduse de păsări şi bea apă dintr-un izvor ieşit din stâncă şi căruia astăzi i se spune:”Izvorul Sfintei Teodora”. Dupa moarte trupul i-a fost îngropat creştineste în peştera care i-a fost adăpost timp de 40 de ani iar în anul 1830 moaştele ei au fost depuse în biserica Schitului Sihla, moaşte care însă astăzi se păstreaza la Mănăstirea Pecersca din Kiev într-o raclă pe care stă scris “Sfânta Teodora din Carpaţi”.

teodora_de_la_sihla

Sper ca prin aceste informaţii să vă fi făcut curioşi să mergeţi să vedeţi acele locuri superbe, pline de încărcătură spirituală şi binecuvântate de Dumnezeu.

Vacanţă plăcută!

ce am citit:

lectura 1

2 thoughts on “Itinerarii de vacanţă – Mănăstirea Sihla

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s