De vorbă cu medicul … despre alergii

doctor_Perlea
dr. Perlea Violeta

Definită ca o reacţie exagerată a sistemului imunitar la anumiţi stimuli din mediu, alergia este o boală din ce în ce mai răspândită în zilele noastre. Ea afectează toate categoriile de populaţie de la copii şi adolescenţi la adulţi şi bătrâni.

Pentru a înţelege mai bine această boală, simptomele şi modalităţile de tratament privite din perspectivă alopată, am stat de vorbă cu doamna doctor Perlea Violetamedic primar alergologie şi imunologie clinică din cadrul  Centrului Medical Medsana, căreia îi mulţumesc pentru amabilitatea de a îmi răspunde la câteva întrebări referitoare la aceast subiect.

1. Doamna doctor, ce este alergia şi care sunt principalele tipuri de alergii?

Alergiile sunt reacţii de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imune bine definite.

O clasificare uzuala a alergiilor ia în calcul organul în suferinţă: rinite, conjunctivite, astm, eczema, urticaria, alergie cu manifestări digestive etc. Din punct de vedere conceptual, lucrurile sunt mai complicate: putem vorbi de clasificări ale alergiilor în funcţie de mecanismul de producere, de agenţii cauzali. În anumite contexte, alergia poate fi socotită o boală a întregului organism.

2. Care este diferenţa dintre alergie, intoleranţă şi sensibilitate?

Hipersensibilitatea, conform definiţiei  Organizaţiei Mondiale de Alergologie (WAO), constă în semne sau simptome reproductibile, iniţiate prin expunere la un stimul bine definit, tolerat de către persoanele normale.

Alergia este o formă particulară de hipersensibilitate, produsă prin mecanisme imune.

Intoleranţa constă într-o suită de manifestări anormale, patologice, generate de deficite enzimatice sau tulburări metabolice. Clinic, se poate manifesta ca o alergie, dar substratul mecanismului este altul.

3. Care sunt semnele generale ale unei alergii? Cum o putem recunoaşte?

Alergiile sunt boli  de multe ori fără manifestari specifice. Frecvent îmbracă masca suferinţei unui organ – rinită, conjunctivită, astm, eczemă, manifestări digestive etc.

În general, trebuie să ridice suspiciunea unei boli alergice, manifestări care par să nu se mai termine: suferinţa nazală (strănut, mâncărime, secreţii apoase, nas înfundat), suferinţa oculară (ochi roşii, mâncărime, lăcrimare), crize de sufocare repetitive, erupţii cutanate însoţite de necesitatea de scărpinat, colici abdominale, vărsături, diaree – aparent fără cauză (mai ales la copii). De asemenea, la copilul de vârstă mică, infecţiile respiratorii recurente sau stagnarea în greutate pot fi semnalul pentru o alergie sau pot fi asociate unei alergii.

4. Care sunt factorii declanşatori ai unei alergii?

Pentru a dezvolta o alergie, organismul trebuie să fi avut cel puţin un contact anterior cu alergenul. Cu alte cuvinte, nu dezvoltăm niciodata alergie la primul contact cu o substanţă nouă. Este necesară dezvoltarea unor anticorpi cu memorie care sa reacţioneze la o reexpunere, dupa un mecanism foarte bine definit.

5. Ce grupe de vârstă sunt predispuse alergiilor?

Alergiile sunt boli pe care le întâlnim frecvent la copii, adolescentţ, adulţii tineri şi de varstă medie. Mult mai rar apar la adultul vârstnic, de regulă în prelungirea unei alergii cu debut anterior, în altă etapă de vârstă. Vârstnicul dezvolta mai degrabă boli şi sindroame cu mască alergică sau reacţii adverse medicamentoase care, frecvent nu sunt alergice în sensul medical, academic al cuvântului.

Profilul alergiilor diferă în funcţie de vârsta pacientului. Copilul mic se confruntă cu alergii alimentare, datorită bombardamentului proteic la care este expus (lapte de vacă – să nu uităm că şi formulele de creştere au la baza acest tip de lapte, ou , carne).

La copilul cu vârsta de peste 2 ani apar, pe lângă alergiile alimentare şi cele determinate de contactul cu alergeni inhalatorii: rinite alergice, sindroame astmatiforme.

La copii situaţia poate fi complicată de prezenţa imunodeficienţelor care, pe de o parte, se pot asocia bolilor alergice, pe de alta pot avea manifestări atribuibile bolilor alergice.

Adulţii au un profil de boli alergice complicat de expunerea  profesională la diferite alergene -brutari, florari, vopsitori,  anumite specialităţi medicale, crescători de animale etc.

6. Cum se pot preveni alergiile?

Preveţia alergiilor este un subiect ce a generat multe discuţii şi este departe de a fi încheiat.

Pentru  a aborda coerent acest subiect sunt necesare  studii prospective pe cohorte de pacienţi, practic studii care se pot întinde pe durata a zeci de ani  şi care urmăresc evoluţia unui numar foarte mare de pacienţi, asupra cărora au fost exercitate diferite tipuri de intervenţii – de evictie alimentară sau farmacologică, de diminuare a expunerii la alergen, de  consum farmacologic etc.

Ce ştim în momentul actual sunt câteva lucruri importante şi simple: alăptatul matern şi diversificarea tardiva a alimentaţiei copilului, după vârsta de 6 luni au rol protectiv împotriva dezvoltării alergiilor. Introducerea tardiva în alimentaţie a alimentelor intens alergogene: peste, fructe de mare, alune, nuci, fructe exotice intrate târziu în consumul local – tip avocado, mango, papaya, scad şansa apariţiei sensibilizarilor.

Abordarea raţională  a vaccinurilor antiinfectioase – pentru majoritatea copiilor sunt suficiente vaccinurile cuprinse în schema Ministerului Sănătăţii – scade rata apariţiei sensibilizarilor şi bolilor alergice. O vaccinare extensivă scade într-adevăr şansa dezvoltării de boli infecţioase, boli care,  de obicei au evoluţie scurtă sub tratament corect şi creşte şansa dezvoltării bolilor alergice, boli cronice, cu terapii cronice şi posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse medicamentoase generate de încărcarea farmacologică.

O atitudine raţională este de dorit şi în ceea ce priveşte igiena copilului mic. Copilul şi mediul în care trăieşte acesta trebuie să fie curate, dar îngrijirea nu trebuie să atingă nuanţe maniacale. Copiii cu bolile alergice cele mai severe sunt copiii asupra cărora părinţii au exercitat măsuri drastice de igienă.

7. Cum se pot diagnostica alergiile?

Diagnosticul pleacă întotdeauna de la anamneză – de la istoricul pacientului. Uneori această etapă, de chestionare, poate să fie destul de laborioasă, dar ea este întotdeauna cheia diagnosticului în bolile alergice, uneori fiind atat de sugestivă, încât restul investigaţiilor sunt efectuate  mai mult pentru ”liniştea” pacientului.

Confirmarea suspiciunii de boală alergica se face prin teste cutanate şi/sau investigaţii de laborator, în funcţie de vârsta pacientului, de bolile suspicionate sau asociate, de medicaţia consumată.

La copilul mic, de exemplu, testarea cutanată nu aduce informaţie suficentă, bolile cele mai frecvente – alergii alimentare, dermatita atopică, wheezing recurent necesită dozări din sânge.

Anumite medicamente consumate în mod frecvent – antihistaminicele, antiepilepticele, medicamentele antidepresive sau cele inductoare de somn interfera semnificativ raspunsurile imune şi fac inoperabila testarea cutanată.

8. Ce este şocul anafilactic şi care sunt primele măsuri pe care le putem lua în acest caz?

Şocul anafilactic este expresia cea mai gravă a unei reacţii alergice. În cele mai multe cazuri, se instalează rapid, în câteva minute, maxim ore, de la expunerea la alergenul incriminat. Derularea evenimentelor este extrem de rapidă şi, uneori, dramatică.

Manifestarea cea mai importantă este colapsul cardio-vascular, generat de eliberarea de mediatori activi la nivel vascular în cantitate mare. Aceşti mediatori acţionează şi la alte nivele, generând manifestari cutanate, respiratorii, digestive, neurologice. Practic asistăm la o prăbuşire a funcţiilor vitale, exprimată prin ameţeala – uneori imposibilitatea de a sta în picioare, mâncărime de piele +/- leziuni cutanate, sufocare, diaree, incontinenţă urinară.

Scăderea brutală a tensiunii arteriale, erupţii cutanate însoţite de mâncărime intensă, crize de sufocare, dureri abdominale acute, însoţite de greaţă, vărsături, diaree sau incontinenţă urinară, vertij, ameţeală sunt manifestări posibile ale şocului anafilactic.

Cu cât se asociază mai multe manifestari concomitent, şansa de a avea un soc anafilactic este mai mare.

Prima măsură, dacă bănuim o astfel de reacţie este anunţarea serviciului de urgenţă 112, care dispune de profesionişti ce pot interveni rapid şi gestiona corect o astfel de situaţie de criză.

9. Cum se pot trata alergiile? Există şi variante naturiste de tratament pentru alergii?

Un tratament corect implică un diagnostic corect. Cu cat diagnosticul este mai rapid, iar tratamentul mai precoce instituit, cu atât creşte şansa unor rezultate mai bune şi sunt uneori evitate consecinţe pe termen lung.

În general, este de dorit ca organismul să nu mai vină în contact cu alergenul cauzal. Acest lucru nu se poate realiza întotdeauna: dacă putem să nu mai consumăm un anumit medicament sau aliment, nu putem întrerupe contactul cu anumite alergene – acarieni, mucegaiuri, polenuri, unele alergene profesionale. Sau nu dorim să renunţăm la animalul favorit.

Pentru astfel de situatii există măsuri de reducere a concentraţiei de alergene în mediu şi/sau posibilitatea de a efectua o desensibilizare profesionistă, care să crească toleranţă la expunere şi să diminueze şansa de apariţie a unor noi sensibilizări. Utilizarea acestor “vaccinuri terapeutice” este singura modalitate prin care se poate interveni în istoria naturală a bolii alergice, precum şi în ceea ce noi numim “marş alergic.”

Terapiile adresate suprimării manifestărilor bolilor alergice sunt multiple: antihistaminice, corticosteroizi, bronhodilatatoare etc, dar nu trebuie uitat că ele nu vindecă boala, ci nu o lasă să ne produca discomfortul ştiut şi, în plus, sunt grevate de reacţii adverse medicamentoase, mai ales  când sunt administrate în cure lungi.

Terapiile naturiste au eficienţă limitată şi trebuie efectuate de catre medici cu formare adecvată. Majoritatea abordărilor naturiste nu sunt validate prin studii clinice, rezultatele sunt impredictibile şi necuantificabile.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s