De vorbă cu medicul … despre gripă

Dr. Burlacu Daniela
dr. Daniela Burlacu
medic primar medicina interna

Aşa cum vă spuneam acum două săptămâni, de o dată pe lună un medic de la Centrul Medical Medsana va răspunde, în cadrul unui interviu, la câteva întrebari referitoare la un subiect pe care mi-aş dori sa îl stabilim împreună. Subiectul şi întrebările de astăzi se referă, aşa cum am discutat aici,  la gripă iar răspunsurile ne sunt date de către doamna doctor Daniela Burlacu, medic primar medicină internă de la Centrul Medical Medsana, căreia îi mulţumesc pentru amabilitatea de a îmi răspunde la întrebări.

Haideţi să vedem deci, în continuare, ce a răspuns doamna doctor la întrebările pe care le-am formulat şi cu ajutorul vostru.

1. Doamna doctor, aş vrea să ne explicaţi pentru început ce este gripa şi ce categorii de persoane sunt mai predispuse la aceasta?

Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale care afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent acompaniată de alte simptome cum ar fi febra, cefaleea (durerea de cap), mialgia (durerea musculară) şi astenia (oboseala accentuată).

Printre cele mai expuse categorii de persoane predispuse la a contacta gripa aş putea aminti:

  • persoanele în vârstă sau cu handicap, cele institutionalizate, adulţii şi copiii cu afecţiuni cronice (cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale etc);
  • persoanele cu vârste peste 65 de ani, copiii şi adolescenţii (între 6 luni şi 18 ani) cărora li se administrează medicaţie pe termen lung cu aspirină şi care sunt astfel expuşi riscului de a dezvolta sindrom Reye în urma unei infecţii gripale;
  • persoanele, care prin natura ocupaţiei, pot transmite gripa celor din categoria cu risc crescut, respectiv medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale şi unităţile sanitare ambulatorii;
  • persoanele care prin natura profesiei sunt în contact cu un număr important de persoane sau care lucrează în spaţii aglomerate;
  • salariaţii instituţiilor de ocrotire a copiilor şi bătrânilor şi cei ai unităţilor de bolnavi cronici, membrii familiilor (inclusiv copiii) care includ persoane în categoria cu risc crescut de complicaţii ale gripei.

2. Care sunt simptomele gripei şi cum o putem deosebi de o simplă răceală?
Răceala comună (guturaiul) este un sindrom produs de mai multe virusuri: rhinovirusuri, coronarovirusuri, virusuri parainfluenza, enterovirusuri, adenovirusuri, virusuri coxakie.

Spre deosebire de gripă, în răceală domină semnele locale, respiratorii şi nu cele generale de intoxicaţie iar boala durează 3-5 zile.

Receptivitatea la guturai este favorizată de frig (vasoconstricţia de la nivelul mucoasei respiratorii determină scăderea rezistenţei locale explicând frecvenţa mai mare a bolii în sezonul friguros), factorul alergic (producerea de histamine în mucoasa nazala inflamată) şi factorii iritativi ai mucoasei nazale  cum ar fi fumatul, praful determinând astfel afectarea mucusului protector.

Pe de altă parte însă, manifestările frecvente ale gripei şi care o fac să se diferenţieze de o simplă răceala sunt:

– dureri de cap (cefalee) generalizată sau doar frontală;
– stare febrila cu variaţii de la 38°C până la peste 41°C. Febra creste rapid în primele 24 ore de boala şi scade de obicei gradat după 2-3 zile, însă uneori poate persista aproximativ o saptamană;
– senzaţie de frig asociată stării febrile, însoţită de frisoane;
– dureri musculare (mialgie) în special la nivelul membrelor inferioare;
– stare de rău acompaniată cel mai adesea de tuse şi dureri la înghiţire

– durere la mişcarea globilor oculari, fotofobie, usturime la nivelul ochilor;
– cianoza, respiraţie dificilă (dispnee), accelerarea frecvenţei respiratorii (tahipnee), zgomote pulmonare (raliuri difuze) precum şi semne de condensare la radiografia pulmonară sunt indicatorii complicaţiilor pulmonare.

În cazul gripei fără complicaţii, boala acută se remite în general după o perioada de 2-5 zile iar cei mai mulţi pacienţi îşi revin complet după aproximativ o săptămână. Uneori simptomele de slăbiciune şi oboseală (astenie postgripala) pot persista câteva săptămâni, în special la vârstnici şi pot crea probleme celor ce doresc să-şi reia activitatea.

3. Cum se poate preveni gripa?

Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei şi a complicaţiilor sale dar mai există şi alte măsuri suplimentare care ar putea ajuta la prevenirea contactării şi răspândirii acesteia. Iată deci ce aţi putea face pentru preveni îmbolnăvirea cu virusul gripal:

  • să vă acoperiţi nasul şi gura cu un şerveţel atunci când tuşiţi sau strănutaţi după care să aruncaţi şerveţelul utilizat.
  • să vă spălaţi cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, în special după ce tuşiţi sau strănutaţi iar dacă nu sunteţi în apropierea apei folosiţi un agent de curătare pe bază de alcool.
  • să evitaţi contactul cu oamenii bolnavi dar şi spaţiile aglomerate unde riscul de îmbolnăvire creşte.
  • dacă aveţi gripă, staţi acasă cel puţin 24 de ore după ce episodul de febră s-a încheiat.
  • dacă sunteţi bolnav este bine să evitaţi contactul cu alte persoane şi este indicat să staţi acasă cel puţin 24 de ore după ce episodul de febră s-a încheiat.
  • încercaţi să nu atingeţi cu mâna ochii, nasul sau gura deoarece microbii se răspândesc frecvent în acest fel.
  • evitaţi aglomerările umane şi vizitarea bolnavilor sau suspecţilor de gripă

4. Cum se transmite gripa?
Gripa se transmite fie prin aerosoli generaţi de tuse şi strănut, fie prin contactul cu obiecte contaminate, fie prin alt tip de contact personal cu o persoană deja infectată. Secreţiile pot trece usor în nasul, gura sau ochii unei persoane care se află alaturi (la distanţa de mai puţin de 1 metru) sau indirect, de la o persoană care atinge suprafeţele pe care au căzut secreţiile şi care apoi îşi atinge nasul, gura sau ochii înainte de a se spăla pe mâini. Dacă ne aflăm în spaţii aglomerate, acest lucru sporeşte şansele unei astfel de transmiteri, ceea ce explică şi sporirea numărului de infecţii respiratorii pe parcursul lunilor de iarnă.

5. Cum ne tratăm în cazul în care avem gripa? Există remedii naturiste pentru tratamentul gripei?

Tratament specific anti-gripal se administrează doar la recomandarea medicului şi în urma examenului medical efectuat de acesta, automedicaţia nefiind recomandată. Aşa că atunci când observaţi prezenţa simptomelor despre care am vorbit mai sus este indicat să vă prezentaţi la medic.

Daca însă aţi contactat virusul, pentru a vă însănătoşi sunt absolut necesare, pe parcursul episodului gripal: izolarea la domiciliu, odihna şi multe lichide pentru a preveni deshidratatea.

Şi ce e iarăşi important de reţinut, niciodată să nu administraţi aspirină la copii sau adolescenţii care au simptome asemănătoare gripei, în special febra!

6. Cum apar modificarile tulpinilor virusurilor gripei şi cât de precis se poate şti care tulpini vor apărea în noul sezon?

În fiecare an cercetătorii şi producătorii anticipează şi dezvoltă un vaccin care conţine acele tulpini de virus despre care ei cred că vor circula şi vor declanşa gripa în sezonul viitor. În funcţie de previziunile cercetătorilor vaccinul antigripal este formulat pentru a proteja împotriva tulpinilor virale. Vaccinul antigripal acopera de obicei atât virusurile de tip A cât şi virusurile de tip B  iar virusurile selectate pentru vaccin sunt cultivate în oua de găina.

7. Cât de mult protejează vaccinul antigripal şi de ce să facem un vaccin dacă tulpina virusului se shimbă de la an la an?

Protecţia împotriva gripei variază în funcţie de similitudinea dintre tulpina vaccinului şi tulpinile circulante, precum şi de vârsta şi starea de sănătate a celui care l-a făcut. Oamenii sănătoşi, cu vârsta mai mica de 65 ani au de obicei o protecţie mai îndelungata împotriva gripei decât au oamenii în vârstă, sau cu probleme de sănătate.

Este important să se înţeleagă faptul că, deşi vaccinul nu este la fel de eficace în prevenirea bolilor gripei în randul persoanelor în vârstă, este eficient în prevenirea complicaţiilor. În general, vaccinarea antigripală conferă imunitate organismului aproximativ un an, împotriva tulpinilor virale pentru care a fost conceput.

8. Vaccinurile dau reacţii adverse. Nu ar fi mai bine să preîntâmpinăm infestarea cu virusul gripei concentrându-ne pe întărirea sistemului imunitar decât să facem un vaccin?

Vaccinarea este cel mai eficient mijloc de prevenire a gripei şi a complicaţiilor sale iar vaccinul anti-gripal este în general bine tolerat. Dar pot să apară totuşi anumite efecte secundare printre care: durere, roşeata sau umflaturi la locul de injectare.

Aceste reacţii sunt temporare şi apar la 15% -20% din cei vaccinaţi iar mai putin de 1% din persoanele vaccinate dezvoltă simptome cum ar fi febră, frisoane, dureri musculare la una sau două zile după vaccinare. Aceste simptome sunt mult mai probabil să apară la o persoană care nu a fost expusă niciodată la virusul gripal sau nu a fost vaccinată. Aceste reacţii adverse non-specifice nu înseamnă că v-aţi îmbolnăvit de gripă.
Reacţiile adverse grave la vaccin sunt foarte rare. Astfel de reacţii sunt cel mai probabil rezultatul unei alergii la o componentă a vaccinului, cum ar fi proteina de ou din vaccin.

Dacă ţi-a plăcut ce ai citit şi crezi că poate fi de folos şi prietenilor tăi dă un like&share ca să afle şi ei.

3 thoughts on “De vorbă cu medicul … despre gripă

  1. si noi suntem bolnavi😦
    copiii inca tusesc, eu sunt la inceput
    sincer, eu sunt impotriva vaccinurilor
    singura data din viata mea cand am facut vaccinul antigripal a fost in urma cu 7 ani – la 1 saptamana dupa vaccin, am facut o forma atat de grava de gripa ca nu m-am mai ridicat din pat 4 zile, am lipsit pentru prima data de la serviciu pe motiv de boala si am zacut asa cum nu am facut-o niciodata in viata
    am zis ca in veci nu mai fac vreun vaccin! singura data si suficient😛

    Like

    1. Imi pare rau ca inca sunteti bolnavi😦
      Sanatate multa!🙂
      Nici eu nu am facut niciodata vaccin antigripal si chiar am vazut ce inseamna efecte acestuia.
      Personal sunt impotriva vaccinarii si as vrea sa sa inteleaga aceasta postare prin prisma dreptului pe care toti il aveam la o cat mai corecta informare.
      Doar stiind argumentele pro sau contra vom fi capabili ca la momentul in care va trebui sa alegem sa luam decizia potrivita.
      In ziua de azi incep sa fie aduse din ce in ce mai multe argumente imptotriva folosirii vaccinurilor si o sa incerc si eu intr-o postare viitoare sa cuprind cateva dintre ele pentru a avea o imagine de ansamblu si deci o mai buna capacitate de a decide.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s