Lexiconul Dumont de plante aromatice

Atunci când mi-am cumpărat cartea lui Anne Iburg despre condimente, a cărei recenzie o găsiţi aici, am mai văzut că din aceeaşi colecţie, numită “Lexiconul Dumont”, mai era în ofertă o carte despre plate aromatice, carte la care nu am rezistat tentaţiei de a o cumpăra. Este vorba despre cartea “Plante aromatice. Cultivare. Gastronomie. Cosmetică. Efecte terapeutice”, scrisă de Andrea Rausch şi Brigitte Lotz, apărută la editura ALLFA şi care este structurată la fel ca şi cartea despre condimente.

În capitolul introductiv putem afla:

–          informaţii despre cum ar trebui să arate o grădină de plante aromatice;

–          sfaturi despre îngrijirea şi hrănirea plantelor aromatice;

–          sfaturi despre cum se pot proteja plantele aromatice împotriva dăunătorilor;

–          sfaturi despre cultivarea acestora;

–          informaţii despre beneficiile plantelor aromatice asupra sănătăţii;

–          câteva sfaturi privind păstrarea aromei precum şi alte informaţii utile.

Plantele aromatice se pot cultiva atât straturi în grădină, cât şi în ghivece organizate în mici grădiniţe de flori pe balcon, fie aşezate în interiorul locuinţei, pe pervazul ferestrei. Astfel ele pot fi protejate de frig şi cultivate tot timpul anului, având avantajul că pot fi folosite proaspete la gătit sau la prepararea produselor cosmetice. Ar mai fi de reţinut şi faptul că anumite plante aromatice cum ar fi cimbrişorul, măghiranul, salvia sau rozmarinul preferă locurile însorite, iar pătrunjelul, asmăţuiul, leuşteanul sau menta preferă locurile mai răcoroase. În capitolul introductiv vom mai putea găsi trei reţete de soluţii naturiste de combatere a dăunătorilor plantelor aromatice cum ar fi oidiumul, rugina, păduchii sau căpuşele.

În ceea ce priveşte modalităţile de păstrare ale plantelor aromatice, autoarele ne sfătuiesc ca pentru păstrarea acestora să recurgem la uscare sau congelare şi ne oferă şi alte sfaturi utile în ce priveşte prepararea uleiurilor şi oţeturilor aromate sau a vinurilor şi lichiorurilor pe bază de plante. Suntem avertizaţi şi de faptul că unele plante aromatice pot provoca reacţii alergice persoanelor predispuse, sau pot fi chiar otrăvitoare, fapt ce depinde mult de felul în care aceasta a fost întrebuinţată sau de partea folosită.

În continuare urmează o descriere a nu mai puţin de 70 de plante aromatice, aşezate în ordine alfabetică, de la A la Z, în funcţie de denumirea latină a acestora. La fiecare plantă aromatică în parte veţi găsi specificată familia din care face parte, o poză reprezentativă, informaţii despre originile şi caracteristicile acesteia, speciile similare, informaţii despre zona de creştere, despre cultivare şi recoltare, despre utilizarea lor în gastronomie, în cosmetică, în scopuri medicinale sau decorative dar şi în diferite reţete culinare sau cosmetice, precum şi alte sfaturi utile despre modalităţile de utilizare a plantelor aromatice.

floare de şofran

Din cele 70 de plante descrise în carte am ales să vă povestesc pe scurt ce am citit despre cel mai scump condiment din lume, şofranul, cunoscut sub numele ştiinţific de Crocus stativus şi care face parte din aceeaşi familie cu irisul, anume familia Iridaceae. Acest condiment este originar din Orient şi a fost adus în Spania de mauri, fiind în prezent cultivat în Spania şi Grecia dar şi în Asia, din Iran până în China. Poate vă întrebaţi de ce este atât de scump acest condiment. Ei bine, pentru producerea a doar un kilogram de şofran trebuie să se recolteze cel puţin 100000 de stigmate din floarea de şofran. Este o plantă care ajunge la doar 8 cm înălţime şi din septembrie până în noiembrie aceasta produce frumoase flori de culoare albastru-violet cu stigmate de culoare roşie, care conţin uleiuri esenţiale, substanţe amărui şi croceină, care este un colorant de culoare galbenă. Din prezentarea cărţii mai putem afla şi modul în care acesta se cultivă precum şi felul în care se recoltează stigmatele.

Şofranul se utilizează pentru condimentarea preparatelor pe bază de orez, cum ar fi de exemplu celebra mâncare tradiţională spaniolă, paella, dar şi a supelor de peşte. Având un gust uşor amărui trebuie folosit în cantităţi mici. De asemenea şofranul are şi efecte terapeutice, fapt pentru care intră în compoziţia multor medicamente naturiste care ameliorează durerile menstruale fortificând uterul, întăreşte inima şi ajută în cazuri de anemie.

La descrierea acestei plante aromatice o sa mai găsiţi şi o reţetă despre cum se face sosul de şofran pornind de la un sos bechamel.

Dacă v-a plăcut recenzia şi vreţi să vă cumparaţi cartea, o puteţi găsi pe site-ul editurii All sau la librariile virtuale de pe net.

Dacă ţi-a plăcut ce ai citit şi crezi că poate fi de folos şi prietenilor tăi dă un like&share ca să afle şi ei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s