Afinele, fructele cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi

afine
picture credit: blueberrycouncil.org

Apărute pe Pământ acum mai bine de 13000 ani, afinele sunt originare din America de Nord. Băştinaşii le foloseau uscându-le la soare şi apoi adăugându-le în supă, tocăniţe şi carne sau le mai foloseau sub formă de pudră pentru conservarea cărnii.

Conform legendelor, băştinaşii continentului american dădeau pelerinilor afine pentru a-i ajuta să reziste iarna. Ei foloseau în scopuri medicale atât frunzele de la afine cât şi rădăcina şi se pare ca au creat una dintre primele reţete gătite cu afine, numită Sautauthig (care se pronunţă sawi-taw-teeg). Această budincă simplă făcută din afine, crupe de porumb (sau mămăligă) şi apă a ajuns una din mâncărurile lor preferate. Ea a devenit celebră şi în rândul coloniştilor, care au îmbunătăţit-o adăugându-i lapte, unt şi zahăr. Mulţi istorici sunt chiar de părere că aceasta a fost una dintre bucatele pregătite în America cu ocazia primei sărbători a zilei recunoştinţei.

Afinele, atât cele sălbatice cât şi cele de cultură, au atras atenţia cercetătorilor în ultimii ani prin calităţile lor nutriţionale deosebite şi efectul lor benefic asupra sănătăţii. Ele sunt foarte bogate în vitamina C, vitamina K, complexul de vitamine B, vitamina E, vitamina A, cupru, seleniu, zic, fier dar şi în alţi antioxidanţi care întăresc sistemul imunitar şi previn apariţia infecţiilor. Afinele sunt foarte bogate în substanţe antioxidante numite antocianine (substanţe care acţionează ca nişte pigmenţi în fructe şi flori) şi care fac parte dintr-un grup numit flavonoide, cele care dau afinelor frumoasa lor culoare albastru închis spre mov.

Afinele conţin fibre, atât solubile cât şi insolubile şi sunt de ajutor atât în tratarea diareei cât şi a constipaţiei, pectină care încetineşte procesul de digestie şi absorbţie a zahărului şi tanini care acţionează ca astringenţi ai sistemului digestiv reducând inflamaţiile acestuia. Atât pectina cât şi fibrele solubile ajută şi la scăderea colesterolului şi la menţinerea în bună funcţionare a fierii.

Afinele au puţine calorii, un gust deosebit şi cea mai mare capacitate antioxidantă dintre toate fructele proaspete. Deşi mici, conţin un număr foarte mare de antioxidanţi care ajută în lupta împotriva îmbătrânirii, scad tensiunea, protejează inima şi îmbunătăţesc memoria, întăresc sistemul imunitar şi previn infecţiile, îmbunătăţesc vederea etc.

                   În legătură cu îmbunătăţirea vederii, efectul a fost observat şi confirmat pentru prima dată în timpul celui de-al doilea război mondial, când s-a constatat o creştere a acuităţii vizuale la piloţii britanici care consumau cu plăcere gem de afine. Americanii se specializaseră în misiuni pe timp de zi în timp ce britanicii erau maeştri în bombardamentele efectuate la adăpostul întunericului. Nu tuturor piloţilor le plăcea însă gemul de afine şi astfel medicii au putut face diferenţierea că numai cei care îl mâncau frecvent aveau o vedere nocturnă excepţională…

Sistemul defensiv antioxidant care neutralizează radicalii liberi din organism este constituit atât din sistemul defensiv enzimatic, care cuprinde enzime ca super oxid dismutaza (SOD), catalaza (CAT), glutation peroxidaza (GPX) cât şi din cel non-ezimatic, adică antioxidanţii care se găsesc în fructe şi legume şi care cuprind substanţe ca: tocoferolul (Vitamina E), acidul ascorbic (Vitamina C), glutationul, flavonoidele, betacarotenul (precursorul Vitaminei A), acidul uric şi proteinele plasmatice (albumina, ceruloplasmina, transferina) etc.

Centrul de cercetări împotriva îmbătrânirii din Boston (care aparţine de Departamentul de Stat pentru Agricultura din SUA) a creat un test numit testul ORAC (oxigen radical absorbance capacity) prin care se verifică capacitatea antioxidantă a alimentelor, luând ca reper aceşti antioxidanţi neezimatici. Afinele proaspete au un nivel foarte mare de antioxidanţi pe scara ORAC, 2400 la suta de grame.

Comparativ, cinci porţii de legume şi fructe dintr-o dietă tipic americană, au pe scara ORAC scorul 1600. Deci, din punct de vedere al capacităţii antioxidante, 100 de grame de afine proaspete pot furniza echivalentul capacităţii oxidante a şapte porţii de legume şi fructe. Aceasta este unul dintre motivele pentru care ar trebui să le includem cât mai des posibil în dieta zilnică.

O cană de afine furnizează 14,1 mg de vitamina C ceea ce înseamnă aproximativ 30 la suta din raţia zilnică recomandată. Acidul ascorbic este o vitamină cu rol antiinfecţios, detoxifiant şi nu în ultimul rând antioxidant. Ea este importantă pentru buna funcţionare a sistemului imunitar şi ajută la absorbţia fierului. De asemenea o cană de afine furnizează aproximativ 0,83 mg de vitamina E (tocoferol), ceea ce reprezintă 10 la suta din raţia zilnică recomandată. Vitamina E este o vitamină liposolubilă care acţionează ca şi antioxidant şi protejează celulele de daunele provocate de radicalii liberi. Ea este considerată a fi cel mai important antioxidant neenzimatic liposolubil, al cărei rol de bază este păstrarea integrităţii membranelor celulare.

În afară de aceste vitamine cu rol antioxidant, în afine mai găsim şi alte tipuri de substanţe numite fitochimice cu rol antioxidant, care cuprind la rândul lor carotenoizi, flavonoide, acizi organici care au diferite proprietăţi antioxidante şi ajută în lupta cu boala:

–  compuşii fenolici din afine inhibă proliferarea celulelor canceroase din colon şi induc apoptoza acestora (moartea programată a celulelor);

–  flavonoidele pot preveni infecţiile urinare. Ele împiedică bacteriile care cauzează infecţia urinară să se lege de pereţii vezicii urinare şi stopează dezvoltarea acestora;

–  un alt grup de chimicale numite stilbeni ajută la scăderea colesterolului;

–  antocianinele din afine s-au arătat a fi de ajutor în inhibarea creşterii celulelor cancerului de colon. Antocianinele sunt de ajutor în încetinirea procesului de îmbătrânire şi reducerea inflamaţiilor, în tratarea bolilor de inimă, a tumorilor, alergiilor, înfundării arterelor. Antocianinele alături de vitaminele şi mineralele din afine pot preveni şi vindeca dereglările nervoase prin prevenirea degenerării şi morţii neuronilor, celulelor creierului şi restaurează sănătatea sistemului nervos central ajută la îmbunătăţirea capacităţii de învăţare şi păstrează memoria ascuţită pentru mult timp. De asemenea antocianinele ajută venele şi sistemul vascular prin neutralizarea radicalilor liberi;

–  antocianozidele din afine sunt compuşi antioxidanţi foarte puternici care s-a demonstrat că încetinesc pierderea vederii. Ele pot preveni întârzierea apariţiei tuturor bolilor oculare cum ar fi degenerarea maculară, cataracta, miopia şi hipermetropia, uscăciunea ochilor şi infecţiile, în mod particular cele ale retinei;

–  carotenoidele ca luteina şi zeaxantina dar şi flavonoidele ca rutina, resveratrolul, quercitina, sunt de asemenea benefice pentru sănătatea oculară;

–  pterostilbenul, un alt antioxidant foarte puternic, s-a dovedit a avea o influenţă benefică în tratarea cancerului de colon şi de ficat;

–  multe studii făcute au demonstrat ca acidul elagic poate preveni ataşarea substanţelor carcinogene de ADN şi împiedica astfel apariţia mutaţiilor din ADN-ul celular. De asemenea inhibă cancerul prin distrugerea celulelor canceroase şi stoparea creşteri tumorilor. Un studiu din 2010 publicat în „Biomedicine and Pharmacotherapy” a arătat că acidul elagic protejează celulele ficatului de stresul oxidativ reacţionând cu radicalii liberi înainte ca aceştia să dăuneze celulelor. El are de asemenea proprietăţi antibacteriene şi ajută la scăderea nivelului glucozei în sânge.

Cel mai bun mod de a consuma afinele pentru a putea beneficia de toate substanţele benefice sănătăţii este consumarea lor în stare proaspătă, în sezonul lor, adică vara în lunile iulie şi august. Se pot consuma ca şi gustare între mese sau ca desert. Ele se pot transforma într-o simplă şi delicioasă îngheţată răcoritoare făcută din iaurt, afine şi banane. Dacă se vrea însă consumarea lor pe tot parcursul anului, cea mai bună metodă de conservare rămâne congelarea. Astfel, chiar şi pe tipul iernii, se pot folosi afinele îngheţate alături de alte fructe la prepararea unui delicios smoothie.

sursa : www.blueberrycouncil.org

5 thoughts on “Afinele, fructele cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi

  1. Secretul unor afine gustoase si naturale sta in tipul de plantatie care le produce. La plantatia Liciniu, din Vistea de Sus, judetul Brasov, spre exemplu, cea mai mare parte a suprafetei sale (aproximativ 11 ha) este certificata Bio. In plus, la Liciniu nu se admite folosirea pesticidelor, ci doar a fertilizatorilor naturali. Spatiul de depozitare dar si capacitatile de ambalare si procesare sunt la standarde inalte europene, oritentate spre calitate naturala. Liciniu colaboreaza in acest sens cu lideri in domeniu, ca de exemplu firma de ambalare italiana Infia. Proaspete sau congelate, afinele produse aici fac deliciul romanilor, britanicilor, olandezilor si portughezilor.

    Daca doriti mai multe informatii despre aceasta plantatie de afine Bio, accesati http://liciniu.com/ si va veti convinge cu siguranta ca o solutie ieftina si la indemana pentru sanatatea dvs. este sa consumati afine proaspete sau congelate, asa cum foarte frumos s-a aratat si-n articolul de mai sus.

    Like

  2. cele mai bune afine, afine care au toate proprietatile descrise mai sus ba chiar mai mult, sunt afinele de padure/munte, sunt mai mici dar grozave si la gust si la proprietati

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s